Uitare…

Desi NLP- ul,  a carui fana sunt, ne  sfatuieste sa folosim doar fraze afirmative, eu voi folosi in acest post mai multe negatii( poate pentru a intari ceea ce prezint)… Si cum titlul este uitarea, trebuie s- o tratez impreuna cu nelipsita iertare… Astazi, mai mult ca oricand, mi-am dat seama ca nu stiu sa uit si, mai ales, nu stiu sa iert( si cand zic acestea nu ma refer la persoanele razlete din viata mea, ci la acele fiinte care fac parte in mod constant din ea)… Nu le pot uita faptele rele si nu le pot ierta actiune sau,  mai bine zis,  lipsa acesteia… Dolcele far niente care mereu a fost prezent in viata celor care m-au ranit si care, din pacate, atat pentru mine, cat si pentru ei, inca persista… Am ajuns la o limita care nu imi va mai permite sa trec mai departe, sa le accept nepasarea si sa ma fac si sa ma mint ca i-am iertat, uitand ceea ce nu poate fi uitat… Uitare, poate este visul meu cel mai drag!

Explore posts in the same categories: Comunicare, Cunoastere, Iubire, Viata

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: