Minciuna…

Acum ceva timp am vazut un documentar despre… minciuna. Se spunea acolo ca aceasta indeletnicire este necesara pentru ca duce la supravietuirea fiintei umane individuale… Concluzia: este bine sa mintim ca sa putem sa supravietuim… Si totusi, sunt minciunile necesare sau sunt ele un rezultat al unei dorinte de aburire a propriului eu in fata celorlalti?!? Acum ca stau si ma gandesc,  imi dau seama ca minciunile sunt precum aerul: mereu prezente si invizibile… Si cum amintirile par a se reintoarce in timpul prezentului incerc sa imi aduc aminte de prima minciuna pe care am spus-o vreodata si-mi dau seama ca nu imi vine nimic in minte… Oare am mintit atat de mult sau am mintit atat de putin incat mintea nu mai poate sa distinga adevarul de neadevar?!?

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Cunoastere, Viata

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: